Sa turre ispanniola de Santa Maria

Sa Turre ispanniola de Santa Maria Navarresa est sa testimonia ladina de comente fiat sentidu fintzas in custa zona su problema de is bardanas de is piratas saratzenos, chi molestiant cada die su tretu de costa tra Bidda de Putzu e Arbatassa. Oe fatu is costas sardas si contant 93 turres costeras: is primas sunt istadas costruidas a s’època de Càralu V (1516-1556) a metade Chimbighentos, ma est cun su sutzessore suo Tilipu II (1556-1598) chi su sistema difensivu est istadu istitutzionalizadu, cun sa creatzione, in su 1581, de un’apòsita “Amministratzione Reale de is Turres”, chi in prus de supervisionare sa progetatzione e su fàbricu de turres noas depiat gestire gastos e riparatziones de cussas giai fatas. Sa Turre ispanniola de Santa Maria, connota in manera curiosa cun su nùmene de “turre saratzena” finas si est istada fata pròpiu contra a is piratas saratzenos, segundu is istòricos est istada fraigada a inghìriu de su 1591, cando is turres, fatu is costas sardas, fiant in totu una barantina. Costruida in su promontòriu minore chi dividet sa marina Tzentrale dae cussa de San Giovanni, sa turre est in collegamentu visivu diretu cun cussa de Arbatassa, una solutzione logìstica chi cunsentiat a is distacamentos in servìtziu in is duos edifìtzios de compidare totu su golfu. A su chi resurtat dae is documentos de sa “Amministratzione reale de is Turres”, custas duas fiant de cussas frunidas de cannones.

Is sordados in servìtziu in is turres costeras depiant istare a càstiu a de die e a de note, comente s’agatat ispetzificadu in unu “Bilantzu de s’amministratzione de is turres”, datadu 29 ghennàrgiu 1798, ue si racumandaiat de tènnere semper pronta a s’impreu, in su terratzu “linna minuda pro pòdere fàghere, in casu de abbistada, signales de fogu a de note e de fumu a de die”.

Su preìderu istudiosu, Vittorio Angius, in su 1833, at agatadu sa turre de S. Maria Navarresa galu armada e “custoida dae un’alcaide cun un’artiglieri e pagos sordados”. Sa turre, cun forma truncu-cònica, presentat una bòvida a tzimbòriu cun pilastru e s’isvilupat in tres livellos. A su pianu de terra unu portale faghet atzèdere a unu salone mannu, mentras a su primu e a su segundu pianos si bessit tràmite un’iscala esterna chi acabat in dae in antis de su portaleddu de intrada de su primu pianu. Faghet a artziare a su segundu pianu gràtzias a un’iscalita istrinta acostada a su muru; b’est posca una àtera sèrie de iscalinos chi nos bogat a su terratzu. In is annos Sessanta sa turre est istada impreada comente ufìtziu e pro tempus meda fiat a manìgiu de sa Guàrdia de Finàntzia. Dae is annos Otanta, gràtzias fintzas a una rechesta manna de sa gente de su logu, sa turre est torrada in manos de su Comunu de Baunei. Atualmente si podet bisitare solu in ocasione de mustras e espositziones.

crèditos e fotos de turismobaunei.eu

Artìculos creados 222

Artìculos assotziados

Cumintza a iscrìere su foeddu chi boles chircare e incarca inviu. Incarca ESC pro annullare.

Torra in susu