Ànimas, Janas e Animeddas

Fortzis tenet orìgines preistòricas, ma est seguru chi si tzèlebrat dae sèmpere e chi is festas de traditzione anglosàssone si dd’assimìgiant. Est in sa note de fine santugaine, cando is regnos de lughe e de iscurigore si giunghent e permitent a is ànimas de is mortos, abertas is ghennas de su Purgatòriu, de torrare in is logos ue sunt ligados e de bandulerare tra sa gente bia.

Prugadòriu in Seui

Tra is ànimas suspesas bi sunt is janas famadas, contadas in is legendas populares isulanas e de sa traditzione orale. Sunt ispìritos minores in echilìbriu tra terra e chelu, tenent boghe cumbinchidora e bellesa incantadora, fadas o majàrgias a segunda de is logos ue sunt evocadas. Àbitant in domus de Janas, tumbas istuvidas in sa roca, sìmbulu de una facies culturale difùndida in totu sa Sardigna tra su de IV e su de III millènnios a.C.

Is animeddas in su sud de s’Ìsula, su mortu mortu, is panixeddas e su bene ‘e sas ànimas in su Màrghine, Costera e Barbàgias, su peti cocone in Baronia, a pedire a sos moltos in su Logudoro. Su nùmene de sa festa vàriat, ma sa busca traditzionale de is pipios est aguale in totue, girant fatu caminu in bidda atochidende a ogni ghenna e resende andiras traditzionales, pedint un’oferta pro is ‘animeddas’ suspesas intro paradisu e inferru.

In Garteddi sa dimanda est ‘carchi cosa a sas ànimas’. In Ùsini e Tissi, provìntzia de  Tàtari, is pipios esclamant a fagher bene a sos mortos!. In Seui, imbuchende a Ogiastra, si tzèlebrat su Prugadòriu: is pipios bestint unu tzipone biancu cun sacu in coddu e intonant sa litania seus benius po is animeddas. In Campidanu a sa rechesta si ‘onat a is ànimas?, su donu in antis fiat pane ‘e sapa, aràngius, mela granada e mèndula, oe caramellas, biscotos e tziculate.

Gràtzia Deledda ammentat su mortu mortu de Nùgoro, contat de su “pane totu intagliadu e picadu” e de is “durches de pabassa, mèndula, nughe e nitzola, riunidas dae una ispètzia de tremuleu impastadu cun sapa”, ingrediente base de sa traditzione nugoresa de durches. In is Barbàgias si retzint fintzas castàngias e durches preparados pro s’ocasione, papassinos, copulettas e ossus de mortu. In Orune pro sas ànimas si distribuiant duos panes originales: sa pitzinna ’e sos santos, cun forma bamboledda pro is pitzinnas, e sos putzoneddos, a forma de pugioneddos, pro is pitzinnos. Is ofertas si poniant in zàinos e in is sacos mentras a Bunnànnaru, Bonorva, Cossoine e Turalva is pipios andaiant in giru cun unu pannutzu acapiadu in is orizolos. In Durgali impreaiant unu canisteddu in canna o unu mucadore cosidu, is pitzinnas imbetzes poniant is donos in s’isportedda.

sa busca de is pitzinnos

Si is minores andant fatu is domos, in famìlia si preparant is durches dae donare e una chena moderada pro is ànimas banduleras, in s’antigu a base de faa, oe de pasta frisca, pane e binu. In medas partes de s’Ìsula si lassaiat sa mesa ammaniada pro totu su note. Gasi faghiant in Sèdilo e in àteras biddas in provìntzia de Aristanis, Narabuìa, Nurachi e Siamanna, ue s’isetaiat sa colada de Maria pinta ’a oru,  su segrestanu buscadore. In àteras biddas is duas dies a printzìpiu de santandria buscaiant fintzas giàganos, becchinos e segrestanos. Imbetzes in Martis, in Anglona, is famìlias donaiant a is pòberos pane friscu, lardu, sartitza e casu. In Lùvula, pro sa busca a cannelaglios, is mamas de is segrestanos preparaiant su brodu in corte de sa crèsia, ue is cumpaesanos atobiaiant pro ddu tastare.

Costumàntzias seculares ligadas a sa traditzione de cada bidda, bias galu oe in die.




crèditos e fotografias dae sardegnaturismo

Artìculos creados 222

Artìculos assotziados

Cumintza a iscrìere su foeddu chi boles chircare e incarca inviu. Incarca ESC pro annullare.

Torra in susu