Deretos de is pipios. S’istòria acuada de comente mìgias de pipios sunt istados bèndidos e leados a is famìlias issoro

Chenàbura coladu, su 20 de onniasantu, s’est tzèlebrada  sa Die Mundiale de is deretos de s’infàntzia e de s’adolescèntzia, un’ocasione pro remonare sa netzessidade de un’impignu universale pro sa tutela de is deretos sagrados e inviolàbiles de pitzocheddos e de pipios. In ocasione de custa die importante amus detzisu de allegare de s’istòria acuada de is pipios ispagnolos chi durante su franchismu sunt istados bèndidos e leados a is famìlias issoro

Est su 1982, in Texas. Randy Ryder, a pustis de un’ infàntzia colada cun sa mama malàida de alcolismu e de problemas psichiàtricos, iscoberit de no èssere fìgiu suo. Issa ddi cunfessat de dd’àere comporadu in un’ispidale de Malaga, in Ispagna, in su 1971. Est su 2009. In un’ispidale de Madrid, Jean Luis Moreno iscurtat babbu suo in su letu de morte chi ddi cunfessat de dd’àere comporadu in su 1969 dae unu preìderu in Saragotza pro 150.000 pesetas, pagu mancu de 50.000 èuros. Triuladu, Jean Luis andat a bìdere is registros de s’ispidale in ue creet de èssere nàschidu. No agatat nen su nùmene suo nen su de mama sua. Impreende investigadores privados agatat sa mòngia chi aiat  permìtidu s’adotzione. Issa a in antis negat de àere pigadu dinari, posca ammitet  de si nde ammentare. Jean Luis presentat denùntzia a su tribunale tzivile, posca a s’òrdine provintziale de Saragotza e infines a sa corte suprema. Su casu benit  archiviadu.

Est su 2010. Ines Madrigal iscoberit in unu calàsciu su tzertificadu suo de nàschida e carchi cosa non ddi torrat. Datas e logu non cointzident cun sa carta de identidade sua. Afrontat a mama sua, e benit a ischire de èssere istada donada “in donu” dae unu ginecòlogu famadu, chi no at naradu mai dae ue dd’aiat boddida. Custos non sunt casos isulados. Sunt 300.000.

In s’abrile de su 1939, in Ispagna, su generale Francisco Franco pigat a su podere. Est un’òmine cun balores catòlicos e natzionalistas fortes. Unu de is consigeris suos prus fidados est su psichiatra Antonio Vallejo-Nagera. Vallejo aiat coladu sa prima gherra mundiale in Germània, in ue aiat imparadu su cuntzetu de pulitzia ètnica e formuladu una sèrie de machiores frasos leados però comente beridades sientìficas. Tra is medas machiores ddoe est cuddu de su “morbo ruju”. Segundu Vallejo, èssere comunistas o dissidentes fiat una malformatzione mentale, chi si podiat trasmìtere comente unu virus, e de su cale non si podiat senare. Su 17 de mese de ladàmine de su 1941, Francu semplìficat is leges pro s’adotzione, prus che totu pro unu motivu: cando is famìlias de is inimigos de su regìmene beniant betadas a presone, is fìgios beniant afidados a is orfanotròfios, chi ddos afidaiant a famìlias cunsideradas rispetàbiles: bastaiat chi èsserent polìticamente curretas, eterosessuales e catòlicas. In su 1958 ddoe aiat àpidu una segunda reforma, in base a sa cale is genitores biològicos, a pustis de tres annos dae s’abbandonu, perdiant cale si chi siat diritu de tènnere su pipiu. Is orfanotròfios – lege de su Vaticanu – non fiant prus obriagados a daonare informatziones. Is istitutos duncas si fiant agatados a tènnere  a disponimentu una cantidade manna de pipios e criaduras, a bias fìgios de fèminas  non cojuadas, a bias leados a  anàrchicos, comunistas e dissidentes.

Ma  pro ite sighire a ddos regalare si faghiat a ddos bèndere? Dae su 1943 a su 1987, in Ispagna su tràficu de pipios gènerat balàngios milliardàrios. Su mecanismu est simpre: is mòngias intertzetant is paanas ideales, a su sòlitu fèminas solas, cun famìlias problemàticas, o meda pòberas. Ddas impeddutzaiant narende ch ddas diant aere pòdidas agiudare, racumandende·si chi cando diat èssere bènnidu su  momentu de fàghere partu andarent in is clìnicas issoro. Cando arribbant però ddas drogaiant cun su Pentothal. In pessu partoridu, su pipiu beniat leadu deretu in un’àteru aposentu, acanta a bias ddoe fiat giai una comporadora. Si faghiat isetare paritzas oras  sa mama biològica, contende.ddi chi su criu teniat complicatziones imprevistas, posca a pustis de 6-9 oras ddi naraiant chi si fiat mortu. Si sa mama protestaiat, dd’amasedaiant cun meletzos e ricatos, difatis su prus de issas fiant fèminas fràgiles, pòberas, catòlicas e ignorantes: is mòngias in prus ischiant chi non si podiant permìtere un’abogadu.

Manoli Pagador faghet partu in su 1971 in Madrid, a 23 annos. S’ùrtima cosa chi si regordat de fìgiu suo est su prantu. Cando in su 1975 Franco morit e su regìmene acabbat, su tràficu de pipios sighit. Su pòpulu ispagnolu est divididu. Afrontare su problema no est fàtzile, pro ite s’arriscat de pònnere in motu unu movimentu giustitzialista acanta totu tenent curpas. In su 1977, su guvernu nou promulgat “La ley de amnistia”, chi nois diamus a mutire “lege de s’olvidu”. Nemos bolet faeddare de su fatu chi apetotu ddoe tenet mamas chi sunt chirchende is  fìgios e a s’imbesse. In su 1981, in sa clìnica Santa Cristina, Purificacion Betegon partorit duas gemellas premaduras. Suor Maria Gomez Valbuena ddi pedit de ddas donare in adotzione. Cando Betegon refudat, sa mòngia narat chi is pitzinnas sunt mortas a càusa de s’incubadora segada. Betegon a iscusi andat a bìdere si est a beru e ddas agatat bias. Un’ infermiera ddi ispiegat chi sunt mortas cerebralmente, posca Betegon benit bogada dae s’ispidale cun sa fortza. Nemos dda sucurrit o ddi donat agiudu. Ma sa gente in caminu ischit totu. Giai, in su 1982, German Gallego, fotògrafu de su setimanale ispagnolu Interviù, cumentzat a indagare. Andat a sa clìnica Santu Ramòn, una clìnica minore cun solu deghe aposentos, ma unu bai e beni continu de fèminas chi non benint registradas e non lassant rasta. Su primàriu est su dotore Eduardo Vela, ginecòlogu. Issu refudat de lassare intervistas e negat ogna cosa. Su matessi faghet sa mòngia responsàbile, suor Maria. Carchi noitola, però, si puru assustada, pedint a su giornalista de torrare in su coro de sa note. Una bia in cue, ddi cunfessant totu: su tràficu, su dinare, is furas, is fàulas.

«E si sa mama boleret bìdere su corpus de su pipiu?» dimandat Gallego. Is mòngias ammustrant una tzella frigorìfera, in ue sunt arrimado is crios mortos de ammustrare in casu de apretu. Gallego fotògrafat is minoreddos, pùblicat s’inchiesta, ma nemos ddu mutit, mancu una telefonada de sa politzia.

Su dotore Eduardo Vela durante su franchismu fiat divenidu ricu meda, ma non curende is persones. Est istadu consigeri de sa Security World ISCHIT, una sotziedade de seguridade privada. In is annos ’70 fundat sa Bellcasa, una sotziedade immobiliare chi controllat  totu sa tzitade de Madrid. Comente fiat resessidu a fàghere totu custu? Pro ite fiat amigu de is gerarcas franchistas chi  si coliant comporare una domo issu si ddas procuraiat a su prètziu de unu paninu.

Cando in su 1982 essit s’inchiesta, totu is propiedades de su dotore Vela càmbiant nùmene. Dae su 1982, resurtat nullatenente mentras pobidda sua est milliardària. Semper in su 1982, su bratzu destru de Vela, est a nàrrere suor Maria Gomez Valbuena, nde boddit dae is bratzos de Maria Luisa Torres sa fìgia chi in pessu aiat partoridu, Pilar Alcalde. Cando Torres pedit de bìdere sa pitzinna sua, suor Maria dda minetzat de nde ddi leare peri s’àteru fìgiu e de dda fàghere incartzerare pro adultèriu.

Dae su 1980, ogni tentativu de risòlvere sa chistione in manera legale benit blocadu e cuerradu. Cando is mamas pedint de esumare is tumbas de is fìgios, in intro agatant ossos de pipios  prus mannos, opuru de sessu diversu, opuru bòidas, o prenas de pedras. In una tumba  agatant s’anca de unu mascru adultu. Unu de is giùighes prus influentes de Ispagna, Baltasar Garzon, proa a abèrrere un’inchiesta. Benit blocada dae sa corte suprema. Is annos colant, e is boghes creschent, finas a cando su tràficu de pipios s’interrumpet in su 1987. In su 2010, Vela faeddat (sena dd’ischire) cun unu giornalista de El Mundo TV, chi narant de èsseret  unu pipiu adotadu in chircat de sa mama biològica sia. Issu cunfessat de àere brusiadu s’archìviu cun is nùmenes de is mamas e de compradores. Non ddoe at modu de connòschere s’identidade issoro.

Posca, in su 2011, arribbat sa BBC. In unu documentàriu tristu sa giornalista torrat a cumpònnere totu s’istòria. Intervistat is medas assòtzios de mamas chitadas de is fìgios issoro, ma torrare a formare totus is istòrias umanas est impossìbile. Proat a intervistare fintzas a Vela, chi si refudat. Tando ddi telefonat faende sa finta de èssere prìngia e fissat un’apuntamentu. Durante su collòchiu, registradu cun una telecàmera cuada, in pessu chi Vela cumprendet de èssere in cara a una giornalista, s’arrenegat, andat in s’àteru aposentu, abrancat unu crucifissu e cumentzat a resare passos de sa Bibbia. A pustis de s’inchiesta si mobìlitat s’opinione pùblica de totu su mundu. Is pipios sunt istados comporados fintzas dae còpias èsteras. Sunt in Sudamèrica, Amèrica, Mèssicu, Frantza. A s’acabbu de su 2012 benit arrestada suor Maria Gomez Valbuena, imputada de àere cuncordadu sa retze de is secuestros. S’avalet de sa facultade de non rispòndere e su 19 ghennàrgiu 2013 morit pro una insufitzèntzia cardìaca, prima de enfisema polmonare  e prima ancora de un’àtera maladia. De sa morte sua ddoe est petzi unu tzertificadu firmadu dae su dotore Enrique Berrocal Valencia. Làstima però chi su tzertificadu, in tribunale, pròpiu non ddoe bolet arribbare.  E cando arribbat, tenet anomalias istranas meda.

Is assòtzios non creent a sa morte de sa mòngia. Narant, “si podent falsificare su tzertificadu de nàschida e sa carta de identidade de fìgiu meu, podent falsificare su tzertificadu de morte de una mòngia”. Difatis nemos at bidu su corpus de sa religiosa: s’òrdine a cale aparteniat annùntziat sa morte  duas dies a pustisebbia, cando est giai istada interrada in una tumba sena nùmene. E durante is annos, is ispagnolos ant imparadu chi in is tumbas a s’ispissu non ddoe tenet su chi ddoe diat dèpere èssere. Cando pedint s’esumatzione de su corpus, sa sorre de suor Maria dda negat e narat chi issa fiat presente a sa morte. In s’aposentu in ue suor Maria at coladu is ùrtimos annos suos is incuirentes agatant is cartulinas chi is famìlias adotivas ant mandadu dae totu su mundu a sa mòngia durante is annos. Una, de su 2013, narat “Bonu Nadale! Lassades chi is pipios bèngiant a mie”.

Su dotore Eduardo Vela, chi gràtzias a un’iscuadra de abogados renesset a crastinare su protzessu de bator annos, in fines benit protzessadu. Su protzessu protzedit a bellu a bellu pro ite nùmenes, fatos, documentos, sunt difìtziles de reperire. Cando Zapatero in su 2007 at istituidu sa lege de sa memòria istòrica, s’Ispagna s’est dividida. Fàghere is contos cun su tempus coladu arriscat de fàghere rùere su pòpulu in una gherra sena fine. S’ETA non faghet a tempus a cunsignare is armas chi s’Ispagna afrontat una de is crisis peus de s’istòria sua tra setzessionistas, indipendentistas e estrema destra. In unu cuntestu comente  a custu, fuliare benzina in su fogu diat pòdere èssere tropu perigulosu.

A is “niños robados”, però, a banda a sa giustìtzia interessat prus che totu agatare sa famìlia issoro. Est solu de reghente, gràtzias a su protzessu de sa Betegon, chi calicunu pensat a suor Maria. Sa fèminat marcaiat a pilu e sinnu n is cuadernos biaitos is nùmenes de is pipios, de is genitores adotivos e biològicos, su prètziu e s’indiritzu. Unu segundu archìviu, in pràtica. Cussos cuadernos esistent glau, ma sa Cunferèntzia Episcopale Ispagnola, presidida dae su cardinale Antonio Maria Rouco Varela, refudat de collaborare cun is tribunales ispagnolos. Is cuadernos sunt custoidos dae issos, chi dipendent dae su Vaticanu. Est a nàrrere un’Istadu èsteru.

Solu in su mese maju de ocannu una delegatzione de is Natziones Unidas s’est adobiada cun is rapresentantes de is autoridades ispagnolas e de sa Crèsia, narende chi est s’ora nàrrere bostu. Totu ant atzetadu chi est su momentu de abèrrere is cuadernos, ma a oe non ddoe at galu perunu curpèvole. Is assòtzios ant formadu una banca de su DNA e ogna domìniga manifestant in pratza, tenende in manu unu cartellu chi narat “Ti semus chirchende”. Prima de mòrrere diant bòlere pòdere bìdere sa cara de su fìgiu, o de sa mama, chi no ant mai connotu.

Artìculos creados 90

Lascia un commento

Il tuo indirizzo email non sarà pubblicato. I campi obbligatori sono contrassegnati *

Artìculos assotziados

Cumintza a iscrìere su foeddu chi boles chircare e incarca inviu. Incarca ESC pro annullare.

Torra in susu